Grecii cunoșteau aproape toate îmbinările folosite și astăzi ca: șlițuirea, cepuirea, îmbinarea în dinți, lamba și ulucul (chiar cu lambă aplicată), rama cu tăblie etc. Aveau diferite feluri de clei, cel mai des folosit fiind cleiul de pește. Ca tehnică de finisaj, grecii foloseau vopsirea și pictura cu culori vii, incrustațiile cu fildeș, baga și metale nobile, furniruirea și incrustațiile cu lemn, băițuirea și lustruirea lemnului. Speciile de lemn folosite erau...

În istoria culturii și artei, Grecia antică ocupă un loc deosebit. Ceea ce îi caracterizează pe eleni este deosebitul simț al măsurii și al armoniei. Idealul grecesc de echilibru era întruchipat de bărbații cu trupuri armonios dezvoltate prin sport și cu spiritul cizelat prin lecturi și artă. Marile realizări filosofice, științifice, literare, artistice, erau bunuri ale întregului popor, care s-a identificat cu creația. Spre deosebire de Egipt și Mesopotamia, unde arta a...

Indienii se caracterizează printr-o înclinație puternică pentru o ornamentație foarte bogată, dusă de multe ori până la extrem. Faptul că, pentru ei, timpul nu era legat de noțiunea de valoare măsurată în bani și că erau înzestrați cu o răbdare nemăsurată, i-au făcut să lucreze cu pasiune și migală la mobila pe care o executau. La dezvoltarea tehnicii artistice a contribuit și faptul că meseria se transmitea din tată în fiu, timp de veacuri, și din această...

Poporul indian a ocupat peninsula din sudul Himalaiei în jurul anului 2000 î.e.n. Din epoca aceasta legendară, care se întinde până în anul 300 î.e.n., n-a rămas nicio construcție, niciun basorelief, ci doar descrierile în limba veche indiană, sanscrită, în epopeea Veda. Tot din aceste descrieri, se cunoaște epoca de aur a regelui Acoka, marele constructor (anul 3000 î.e.n.), epocă de pe urma căreia au rămas o serie de ruine, obeliscuri, porți monumentale (“Stupa”) ale...

Un al doilea element obligatoriu este o a doua nișă (Tana), în care se așază niște etajere fanteziste și dulăpioare pentru păstrarea obiectelor casnice. Al treilea element caracteristic este o nișă cu o fereastră joasă, care se termină cu un sipet (Shoin). Casele și interioarele japoneze mai sus descrise sunt aproape lipsite de mobilă, corespunzând modului de viață japonez. Mobila de șezut nu este necesară, deoarece japonezul discută, mănâncă, scrie, stând pe...

Cultura și arta japoneză, în decursul celor două mii cinci sute de ani ai istoriei Japoniei, s-au inspirat necontenit din cultura și arta chineză, pe care le-au dezvoltat și interpretat în spiritul național japonez. În afară de religie, filosofie, literatură, japonezii au preluat de la artiștii chinezi modul de exprimare în pictură, sculptură și arhitectură. Secretul porțelanurilor, prelucrarea artistică a lacurilor, tehnica cizelării bronzului, lucrarea mătăsurilor,...

Egiptenii au creat, în formă mai mult sau mai puțin primitivă, toate tipurile de mobilier existente și astăzi: taburetul, taburetul pliant, scaunul, fotoliul, patul, patul pliant, masa dreptunghiulară și rotundă, sipetul, lada și tot felul de etajere. Mobila are o construcție simplă și clară, ca urmare a tehnicii primitive, mai mult dulgherie decât tâmplărie. Elementele constructive principale ale mobilei egiptene își îndeplinesc scopul arhitectonic, dar nu sunt legate...

Egiptul este o oază lungă în marele pustiu Sahara, de-a lungul Nilului. De aceea, istoricul grec Herodot a putut spune că “Egiptul este un dar al Nilului”. Egiptenii credeau în nemurirea sufletului și de aceea depuneau în morminte toate obiectele de care urma să se servească omul în viața viitoare. Mormintele faraonilor și aristocraților sunt monumente gigantice, ca piramidele de lângă satul actual Gizeh, sau săpate în munți stâncoși. Datorită acestui fapt și...

Ornamentaţia chineză cuprinde elemente din natură: peisaje, cascade, munţi, copaci, flori, ramuri de cireş înflorit, trestii, figuri de oameni şi de animale, păsări: ibis, berze, raţe sălbatice în zbor. Ornamentaţia geometrică aminteşte aievea de cea indiană şi este de suprafaţă sau traforată. Materialul folosit pentru confecţionarea mobilelor este în general abanosul, lemnul de trandafir, de teac etc. Pentru incrustaţii se folosesc materiale foarte variate, lemnoase şi...

Epoca preistorică a Chinei începe cu vreo trei mii de ani înainte de epoca noastră şi ne-a lăsat numeroase obiecte de artă de valoare, iar ultimele săpături făcute au scos la iveală obiecte de artă datând chiar dinaintea acestei perioade. Faptul prezentat duce automat la concluzia că arta chinezească este cea mai veche pe care o cunoaştem. Deşi istoria Chinei este bogată în evenimente, totuşi trecerea de la o relaţie de producţie la alta s-a făcut în mod extrem de lent....